Dialecte
Din cauza îndelungii izolări atît externe cît şi interne (caracterul de arhipelag, numeroasele zone muntoase) limba japoneză are mai multe zeci de dialecte. Acestea diferă de obicei prin: accentul muzical, modul de inflexionare, vocabular, particule, şi pronunţie. Mai rar, unele dialecte pot diferi şi prin inventarul de vocale şi consoane.Regiuni aflate la distanţe mari pot avea dialecte care nu sînt inteligibile vorbitorilor japonezei standard, cum este cazul dialectelor Tsushima-ben şi Tōhoku-ben ("-ben" înseamnă dialect regional). Dialectul vorbit în Kagoshima din sudul insulei Kyūshū este cunoscut ca fiind neinteligibil chiar şi pentru locuitorii altor regiuni învecinate de pe aceeaşi insulă. Tehnic vorbind, dialectul Kagoshima se suprapune doar 84% cu dialectul standard. Pentru comparaţie, vocabularul limbii române se suprapune în proporţie de peste 70% cu celelalte limbi romanice.
Deşi frecvent se afirmă că limbile ryukyuane vorbite în insulele prefecturii Okinawa ar fi dialecte ale limbii japoneze, măsura în care acestea sînt neinteligibile pentru vorbitorii de japoneză standard face mulţi lingvişti să concludă ca limbile ryukyuane sînt limbi aparte, dar din aceeaşi familie a limbilor japonice cu limba japoneză.
[modificare] Dialectul Kansai
Numit Kansai-ben (関西弁?), acest dialect este vorbit în regiunea Kinki. Strict vorbind, avem de-a face de fapt cu mai multe dialecte relativ distincte vorbite în Regiunea Kansai, cel mai cunoscut fiind dialectul din Osaka, "Osaka-ben".- dialectul Ōmi (近江弁) pe teritoriul provinciei istorice Ōmi
- dialectul Kyōto (京都弁) în Kyoto şi împrejurimi)
- dialectul Maizuru (舞鶴弁) în Maizuru şi Reinan (sud-vestul Prefecturii Fukui)
- dialectul Tamba (丹波弁) în provincia istorică Tamba
- dialectul Ise (伊勢弁) în provincia istorică Ise
- dialectul Shima (志摩弁) în sudul peninsulei Shima
- dialectul Iga (伊賀弁) în provincia istorică Iga
- dialectul Ōsaka (大阪弁) + diferite dialecte în Prefectura Ōsaka
- dialectul Kōbe (神戸弁) în Kōbe şi împrejurimi
- dialectul Banshū (播州弁) în provincia istorică Harima
- dialectul Nara (dialectul Yamato; 奈良弁) în Prefectura Nara
- Totsukawa (十津川弁) în sudul Yoshino-gun
- dialectul Kii (紀州弁) pe teritoriul provinciei istorice Kii
- dialectul Awaji (淡路弁) pe insula Awaji-shima
[modificare] Unele caracteristici ale dialectului Kansai
- accent diferit în comparaţie cu japoneza standard:
| Dialectul Kansai | Japoneza standard | Română | |
|---|---|---|---|
| 日本 | ni↘hon | ni↗ho↘n | Japonia |
| 二本 | niho↗n | ni↘}hon | două obiecte lungi (de ex. creioane) |
| 橋 | ha↘shi | ha↗shi | pod |
| 箸 | ha↗shi | ha↘shi | beţişoare |
| 恋 | ko↘i | ko↘i | dragoste |
| 鯉 | ko↗i | ko↘i | crap (peşte) |
| こんにちは | Ko↗n↘nichi↗wa | Ko↗nnichiwa | Bună ziua! |
| ありがとう | Ariga↗to↘u | A↗ri↘gatou | Mulţumesc! |
- vocabular diferit:
| Dialectul Kansai | Japoneza standard | Română | Note | Exemple |
|---|---|---|---|---|
| akan, akimahen (forma de politeţe) | dame, ikemasen, shimatta | greşit, nu este bine, trebuie, auleu! | prescurtare de la "rachi ga akanu" (埒が明かぬ) însemnînd "nu a fost rezolvat". -ta(ra) akan înseamnă "nu e voie ...", -na akan înseamnă "trebuie ...". | Tabeta(ra) akan. = "Nu ai voie să mănînci." : Tabena akan = "Trebuie să mănînci." |
| aho | baka | prost, idiot, tîmpit | deseori folosit ca glumă | Honma aho ya nā. = "Tu chiar că eşti idiot." |
| chau | chigau, dewa nai, janai | nu este, nu este bine, nu, greşit | repetarea chau chau este deseori folosită în fraze negative informale | Chauchau chau n chau? = "Nu este cîine chow chow, nu?" (joc de cuvinte în dialectul Kansai) |
| dabo | baka | prost, idiot, tîmpit | folosit în Kobe şi Banshu; mai tare decît aho | |
| dekka, makka | desu ka, masu ka | formă politicoasă | desu, masu + ka (particulă interogativă); puţin arhaic | Mōkarimakka? = "Cum merg afacerile?" |
| denna, manna | desu ne, masu ne | copulă de politeţe | desu, masu + na; puţin arhaic | Bochi-bochi denna. = "Aşa şi aşa, ce să zic?" |
| desse, masse | desu yo, masu yo | formă de politeţe | desu, masu + e (schimbare de la yo); puţin arhaic | Ee toko oshiemasse! = "Hai, să-ţi arăt un loc frumos!" |
| dessharo, massharo | deshō, darō | formă de politeţe | desu, masu + yaro; puţin arhaic | Kyō wa haremassharo. = "Astăzi s-ar putea să se facă timp frumos." |
| donai | donna, dō | cum, cît de (demonstrativ) | konai înseamnă konna (astfel, ca asta de lîngă mine), sonai înseamnă sonna (astfel, ca aia de lîngă tine), anai înseamnă anna (aşa, ca aia de acolo) | Donai deshita? = "Cum a mers?" |
| do | excesiv (prefix) | deseori folosit cu sens negativ | do-aho! = "Aşa prostănac ca tine, mai rar!" | |
| dotsuku | naguru | a burduşi pe cineva | do + tsuku (突く; prick, push) | Anta, dotsuku de! = "Bă, te burduşesc, pe bune!" |
| donkusai | manuke, nibui | prost, neîndemînatic, ineficient, leneş | literal "mirosind a tîmpit" | |
| ee | yoi, ii | bun, în ordine | Kakko ee de. = "Ce mişto arăţi!" | |
| egetsunai | akudoi, iyarashii, rokotsu | rău, vicios, depravat | Egetsunai yarikata = "Fel depravat de a face ceva" | |
| gotsui | ikatsui, sugoi | grozav, mare | gottsu înseamnă "foarte" sau "teribil de" la fel ca şi metcha. | Gotsui kii = "Copac înalt" |
| gyōsan | takusan | o groază de, multe | şi yōsan şi yōke | Gyōsan tabei ya. = "Mănîncă pînă te saturi." |
| hokasu | suteru | a arunca, a se descotorosi de | şi horu | Sore hokashitoite. = "Arunc-o, te rog." |
| hannari | hanayaka, jōhin | elegant, splendid, graţios | Hannari shita kimono = " Kimonou elegant" | |
| honnara, hona | (sore)dewa, (sore)ja, (sore)nara | atunci, în acest caz, dacă este adevărat | deseori folosit ca un "la revedere" informal. | Hona mata. = "Pa!" |
| honma | hontō | adevărat, real | Sore honma? = "Este adevărat?" | |
| ikezu | ijiwaru | răutăcios | Ikezu sen toitee na. = "Te rog, nu fii aşa de răutăcios!" | |
| jibun | omae, anta, kimi etc. | tu, | Înseamnă "însuşi" sau "(a face ceva) singur" în japoneza standard; ca pronume de persoana a doua este specific dialectului Kansai. | Ore, Misudo iko omoten nen. Jibun wa? = "Cred că o să merg la restaurantul Mister Donut. Tu ce faci?" |
| kamahen, kamehen | kamawanai | n-are importanţă | prescurtare de la "kamai wa senu" | Kamahen, kamahen. = "Nu mă deranjează, este OK." |
| kanan | iya da, tamaranai | neplăcut, nu-i binevenit | prescurtare de la "kanawanu" | |
| kashiwa | toriniku | carne de pasăre | ||
| kattā shatsu, kattā | wai shatsu | cămaşă bărbătească | kattā este un joc de cuvinte de la "cutter" (engl.) şi "katta" (căştigat, bătut, învins). | |
| kettai-na | kimyō-na, hen-na, okashi-na, fushigi-na | straniu, bizar | Kettai-na fuku ya na. = "Ce haine bizare!" | |
| kettakuso warui | imaimashii haradatashii | enervant, stupid, iritant | kettai + kuso "căcat" + warui "rău" | |
| kii warui | kanji ga warui, iyana kanji | a nu se simţi bine | kii este forma cu vocala prelungită de la ki (気). | |
| kosobai, koshobai | kusuguttai | gîdilos | ||
| maido | dōmo | salutare comercială | sensul original este "mulţumesc întotdeauna" | Maido, irasshai! = "Cu ce vă putem servi?" |
| makudo | makku | Restaurantul McDonald's | prescurtare de la "Makudonarudo" (pronunţia în japoneză a cuvîntului McDonald's) | Makudo iko. = "Hai la McDonald's!" |
| metcha, messa, mutcha | totemo, chō | foarte | folosit în special de cei tineri; prescurtare de la "mecha-kucha" şi "mucha-kucha" | Metcha omoroi mise shitten nen. = "Ştiu un magazin foarte interesant." |
| nā | nē | particolă gramaticală pusă la sfîrşitul propoziţiei | poate însemna diferite lucruri depinzînd de context şi de inflexiunea vocii. S fost ales cel de al treilea cuvînt dificil tradus de către 1000 de lingvişti internaţionali.[1] | |
| nanbo | ikura | cît de mult/scump, oricît de | Sore nanbo de kōta n? = "Cît ai dat pe ea?" | |
| nen | no da, n da, no yo | particolă pusă la sfîrştul propoziţiei | şi neya, ne and nya. neya este puţin arhaic, ne este presurtarea de la nen iar nya este uneori folosit la Kyoto. | Nande ya nen! (stereotip în dueturile comice manzai) = "Sper că glumeşti!", "Ce dracu'?!" |
| nukui | atatakai, attakai | cald | ||
| ōki ni | arigatō | mulţumesc | prescurtare de la "ōki ni arigatō" (mulţumesc frumos, ōki ni înseamnă "very much"). Bineînţeles că şi arigatō este folosit. Cîteodată folosit în mod ironic ca "Mulţumesc, nu". | |
| oru | iru | este/sînt [oameni/animale] | mai informal sau arogant decît iru | Doko ni oru n? = "Unde eşti?" |
| sakai (ni) | kara, node | deoarece, că | puţin arhaic; şi yotte (ni) | Ame ya sakai kasa saso. = "Hai să dechidem umbrela, că plouă." |
| shānai | shōganai, shikataganai | n-ai ce-i face | ||
| shibaku | naguru, tataku | a bate pe cineva (cu mîinile sau cu băţ etc.) | Shibaitaroka! ( < shibaite yarō ka) = "Vrei o bătaie zdravănă!?" | |
| shindoi | tsukareru, tsurai, kurushii | obosit, mort de oboseală | schimbare de la shinrō (辛労; greutate). shindoi este acum folosit în toată Japonia. Şi erai (puţin arhaic). | Aa shindo. = "A, sînt mort de oboseală." |
| shōmonai | tsumaranai, omoshirokunai, kudaranai | plictisitor, neimportant, neinteresant | ||
| ten | ta no da, ta n da, ta no yo | particolă pusă la sfîrşitul propoziţiei | timpul trecut de la nen | Kinō Umeda itten. = "Ieri am mers la Umeda." |
| uchi | watashi, atashi | eu (fete) | Uchi no koto dō omoteru non? = "Ce crezi despre mine?" | |
| wai | ore | eu (bărbaţi) | arhaic; washi > wai | |
| ware | temee, omae, kisama | tu (nepoliticos) | Înseamnă "eu" sau "mie" în japoneza standard arhaică; folosit şi ca pronume de persoana a doua este specific regiunii Kansai. | Itemaudo ware! = "Te termin!" (cuvinte tipice la bătaie) |
| wate | watashi | eu | arhaic; watashi > watai > watee > wate | Wate ni makashitoki! = "Mă ocup eu de asta!" |
| waya | mucha-kucha, dainashi, dame | fără rezultat, rău | Sappari waya ya. = "Nu e bine de loc." | |
| yan | jan | copulă | prescurtare de la yanka; mai recent | |
| yan'na | dayona, dayone | copulă | yan + na; folosit mai mult de tineri | |
| yanka, yanke | dewa naika, janaika | copulă | yanke este folosit mai ales de bărbaţi | |
| yaru | yaru, ageru | a da (informal) | folosit mai des decît în japoneza standard | |
| yasu | kudasai, nasaimase | copulă politicoasă | arhaic; folosit în special în Kyoto | Oide yasu/Okoshi yasu. = "Bunvenit." |
[modificare] Alte caracteristici dialectale
- dialectul Tōhoku, numit şi zūzū-ben: se caracterizează printre altele prin înlocuirea silabei shi cu zu, de exemplu, zumbun în loc de shimbun (ziar)[2]
- dialectul Kagoshima: foloseşte uneori cuvinte greu inteligibile pentru cei neiniţiaţi. Oidon în loc de watashi (eu), omansa în loc de anata (tu), yoko ogoisa pentru utsukushii onna no ko (fată drăguţă), yoka nisedon pentru hansamu na otoko (bărbat prezentabil).
- dialectul Wakayama: foloseşte verbul japonez pentru a fi inversat: în limbajul standard aru" este folosit pentru obiecte, iar oru pentru fiinţe, dar în nu şi în dialectul Wakayama.
- dialectul Hakata: cînd vrei să atragi atenţia cuiva, în limbajul standard se foloseşte ano ne (dă-mi voie să te întreb ceva/să-ţi spun ceva). În Hakata-ben se atrage atenţia partenerului de discuţie zicînd ano kusa. O altă caracteristică este înlocuirea i-ului final din adjective prin ka: samui (frig) devine samuka, atsui→atsuka.
- dialectul Kagawa: cuvinte proprii: hokko în loc de baka (idiot).
